Veliko m-a impresionat prin simplitatea oamenilor si a caselor asezate unele peste altele intr-un relief stancos dar si prin grandoarea pentru un trecut stravechi si glorios. Asezarea pe cele trei dealuri Tsarevets, Trapezitsa si Sveta Gora, de o parte si de alta a raului Yantra, confera orasului unicitate si identitate proprie.
Am luat la pas strada Gurko Ulita, probabil cea mai pitoreasca si batatorita strada de catre turisti si localnici, lasandu-ma ademenita de aerul sau vechi de alta data.
Locul unde am simtit cel mai bine istoria straveche a regiunii este cetatea Starevets, situata pe dealul cu acelasi nume ce se ridica in partea veche a orasului. Am pornit spre cetate de la poalele dealului pe o alee pietruita. Cetatea era protejata de trei porti dotate cu turnuri de aparare. In varful dealului sta mareata Catedrala Patriarhala Tsarevets, edificiu complet atipic fara icoane, cu fresce, care reprezinta in opinia artistului Theophanes Sokerov, momente deosebite din istoria medievala a asezarii si a poporului bulgar. Am aflat ca biserica nu este sfintita si nu se oficializeaza niciun fel de slujbe.
Veliko este un monument unic de arhitectura unde darul naturii se impleteste perfect cu mana omului creand astfel o armonie neasteptat de placuta. Adaposteste atractii precum muzee, monumente, manastiri cu picturi murale si fresce unice. Am si acum in minte tabloul mirific creeat de Monumentul Asenilor pozitionat la poalele muntelui Athos in apropierea raului Yantra. Monumetul a fost construit in memoria tarilor bulgari Asen, Petar Kaloyan si Ivan Asen al doilea, in vremurile carora Bulgaria a atins cea mai mare prosperitate si putere. Sabia indreptata in sus simbolizeaza puterea medievala Bulgaria.
Veliko Tarnovo mi-a ramas in minte ca un oras cu un farmec aparte, dat de parfumul medieval - balcanic al locului, de ospitalitatea locuitorilor, de multimea localurilor care imbie turistii cu diverse produse traditionale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu